Psalmii 148 BIV2014

1. Din înălțimea cerului, Laudă dați-I, Domnului! Să-L lăudați, pe Dumnezeu, În locuri ‘nalte, tot mereu!

2. Laudă dați-I, Domnului, Voi îngeri și oșteni ai Lui!

3. Soare și lună, să cântați Și Domnului laudă-I dați! Hei, stele luminoase, voi Cântați-I laude apoi!

4. Voi, ceruri, să Îl lăudați! Și voi, ape – cari vă aflați Mai sus de ceruri – să-L slăviți Pe Domnul și să-l preamăriți!

5. Să laude Numele Lui, Căci la porunca Domnului, Cu toate au luat ființă.

6. După a Domnului voință, Primit-au legi, pentru vecie, Care – călcate – n-au să fie.

7. Să-L lăudați, pe Domnul Sfânt, Voi – cei de jos – de pe pământ! Balaurii de mare-apoi Și-adâncuri, să cântați și voi, Înălțând laudă, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu!

8. Zăpadă, grindină și foc, Ceață și vânturi – la un loc – Laudă dați-I Domnului, Când împliniți porunca Lui!

9. Dealuri și munți, pomi roditori, Precum și cedri foșnitori, Pe Dumnezeu, să căutați – Necontenit – să-L lăudați!

10. Fiare și vite, târâtoare Și păsările de sub soare, Pe Dumnezeu, să-L lăudați!

11. Popoarele, cu împărați, Cu voievozi, cu dregători Și cu ai lor judecători, Să-L laude pe Dumnezeu!

12. Tineri și tinere, mereu, Să laude Numele Lui! Apoi, bătrânii neamului Și pruncii de asemenea, Laudă Domnului să-I dea!

13. Să laude Numele Lui Toți oamenii pământului! Căci al Său Nume este sfânt Și-i mai presus de-acest pământ. Numele Lui Cel minunat, Mai sus de ceruri, e-nălțat.

14. Tărie dăruit-a El, Poporului Său, Israel. Lucrul acesta, ne-ncetat, E pricină de lăudat, Pentru toți credincioșii Lui Și pentru fiii neamului Pe cari îl are Israel Și cari se află lângă El. Să cântați laude, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu!