Psalmii 35 VBRC2020
1. Al lui Davíd. Judecă-i tu, Doamne, pe cei care mă judecă, luptă tu cu cei ce luptă împotriva mea!
2. Apucă scutul și pavăza și ridică-te în ajutorul meu!
3. Ridică sulița și barda împotriva celor care mă urmăresc! Spune sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta”!
4. Să fie rușinați și umiliți cei care caută sufletul meu, să dea înapoi și să se facă de ocară cei ce se gândesc la răul meu!
5. Să fie ca pleava luată de vânt și îngerul Domnului să-i nimicească!
6. Să le fie calea întunecoasă și alunecoasă și îngerul Domnului să-i urmărească!
7. Căci pe degeaba mi-au întins lațul lor și fără de temei au săpat [o groapă] [ca să piardă] sufletul meu.
8. Să vină pe neașteptate ruina peste ei și lațul pe care l-au întins, pe ei să-i prindă, ei înșiși să cadă în ruină!
9. Iar sufletul meu va tresălta de bucurie în Domnul, va exulta de mântuirea lui.
10. Toate oasele mele vor zice: „Cine e ca tine, Doamne?”. Tu, care mântuiești pe cel sărac de [mâna] celor mai puternici decât el, pe cel sărac și pe cel nevoiaș de cei ce-i jefuiesc.
11. S-au ridicat martori mincinoși, care mă întreabă de lucruri pe care nu le știu;
12. ei mă răsplătesc cu rău în loc de bine, sufletul meu e cuprins de dezolare.
13. Iar eu, când ei erau bolnavi, mă îmbrăcam în sac, îmi umileam sufletul cu post și în inima mea mă rugam pentru ei neîncetat.
14. Mă zbăteam ca pentru un prieten al meu, ca pentru un frate, ca și cum mi-aș fi jelit mama, așa eram zdrobit de chin.
15. Dar ei se bucură când mă clatin; se adună, se strâng împotriva mea ca să mă lovească, și eu nu știam; ca să mă sfâșie fără încetare,
16. mă ispitesc, mă batjocoresc în fel și chip, scrâșnesc din dinți împotriva mea.
17. Doamne, cât vei mai privi? Scapă sufletul meu de devastarea lor, de puii de leu, pe mine, cel părăsit!
18. Te voi lăuda în adunarea cea mare, în mijlocul unui popor puternic te voi lăuda.
19. Să nu râdă de mine dușmanii mei mincinoși, nici să clipească din ochi cei care mă urăsc fără motiv!
20. Căci ei nu vorbesc de pace, ci împotriva celor pașnici din țară urzesc planuri viclene.
21. Își deschid gura larg asupra mea și zic: „Aha! Aha! Am văzut cu ochii noștri!”.
22. Tu ai văzut, Doamne. Nu sta în tăcere! Doamne, nu te îndepărta de mine!
23. Ridică-te și scoală-te la judecata mea, Dumnezeul meu și Domnul meu, în [apărarea] cauzei mele!
24. Judecă-mă după dreptatea ta, Doamne Dumnezeul meu, ca să nu râdă ei de mine!
25. Să nu zică în inima lor: „Ce bucurie pentru sufletul nostru!”, nici să nu spună: „L-am înghițit”!
26. Să se rușineze și să fie făcuți de ocară toți cei care se bucură de răul meu! Să fie învăluiți de rușine și de umilire cei care se cred mari înaintea mea!
27. Să tresalte de veselie și să se bucure cei care doresc dreptatea mea, să spună pururi: „Preaînălțat fie Domnul, cel care dorește pacea slujitorului său!”.
28. Și limba mea va vesti dreptatea ta și te va lăuda toată ziua.