Apocalipsa 10 BVA

1. Am văzut un alt înger care avea o mare forță. El cobora din cer înconjurat de un nor, având un curcubeu deasupra capului. Fața lui era ca soarele, iar picioarele semănau cu niște stâlpi de foc.

2. Ținea în mână un sul de carte care era deschis. El și-a pus piciorul drept pe mare, iar cu cel stâng stătea pe pământul uscat.

3. Apoi a strigat cu o voce care semăna cu răgetul unui leu. Atunci când a strigat el, s-au auzit cele șapte tunete;

4. iar eu eram pregătit să scriu (ce au spus ele). Dar din cer s-a auzit o voce care mi-a spus: „Sigilează cuvintele celor șapte tunete – trebuie să rămână un secret – deci să nu scrii!”

5. Am observat că îngerul care stătea cu un picior pe mare și cu unul pe pământul uscat, și-a ridicat mâna dreaptă spre cer;

6. și a jurat pe Cel care trăiește etern – Creatorul cerului cu tot ce cuprinde el, al pământului cu tot ce există pe el și al mării cu tot ce este în ea – spunând: „Nu va mai fi nicio întârziere.

7. Ci în zilele când al șaptelea înger va suna cu goarna lui, se va întâmpla acel lucru ținut secret de Dumnezeu, exact cum a anunțat El prin acei profeți care sunt sclavii Săi!”

8. Am auzit din nou acea voce care îmi vorbise din cer. Ea mi-a zis: „Du-te și ia sulul deschis din mâna îngerului care stă (cu un picior) pe mare și (cu celălalt) pe pământul uscat!”

9. M-am dus la înger și i-am cerut acel sul mic (de carte). El mi-a zis: „Ia-l și mănâncă-l! Îți va produce dureri în stomac, dar îl vei simți dulce ca mierea în gura ta.”

10. Am luat acel mic sul din mâna îngerului și l-am mâncat. În gura mea a fost dulce ca mierea; dar când a ajuns în stomac, mi-a produs dureri.

11. Apoi el mi-a zis: „Trebuie să profețești din nou despre multe popoare, despre multe națiuni, despre multe limbi și despre mulți regi!”