Apocalipsa 18 VBRC2020

1. După acestea, am văzut un alt înger care cobora din cer și avea o mare putere, iar pământul a strălucit de gloria lui.

2. El a strigat cu glas puternic, spunând: „A căzut, a căzut Babilónul cel mare și a devenit o locuință a diavolilor, închisoare a oricărui duh necurat, închisoare a oricărei păsări necurate, închisoare a oricărei bestii necurate și urâte.

3. Pentru că din vinul furiei desfrânării sale s-au îmbătat toate neamurile și regii pământului s-au desfrânat cu ea, iar negustorii pământului s-au îmbogățit prin puterea senzualității sale”.

4. Apoi am auzit un alt glas din cer, spunând: „Ieșiți din ea, voi, poporul meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu trebuiască să primiți [o parte] din plăgile ei!

5. Pentru că păcatele ei au ajuns până la cer, iar Dumnezeu și-a amintit de nelegiuirile ei.

6. Răsplătiți-o cum v-a răsplătit ea și dați-i de două ori dublu, după faptele ei! În potirul în care v-a turnat, turnați-i dublu!

7. Pe cât s-a glorificat pe sine și s-a destrăbălat, pe atât dați-i chin și jale. Căci spune în inima sa: «Stau ca o regină și văduvă nu sunt și jale nu voi mai vedea».

8. Pentru aceasta, într-o singură zi, vor veni plăgile peste ea: moarte, jale și foamete; și va fi mistuită de foc, pentru că puternic este Domnul Dumnezeu care a judecat-o”.

9. Iar regii pământului care s-au desfrânat și s-au destrăbălat cu ea vor plânge și-și vor bate [pieptul] când vor vedea fumul arderii ei,

10. vor sta deoparte de frică din cauza chinurilor ei și vor zice: „Vai! Vai! Tu, cetatea cea mare, Babilón, cetatea cea puternică! Într-un singur ceas a venit judecata ta”.

11. Iar negustorii pământului vor plânge și vor jeli din cauza ei, pentru că nimeni nu le va mai cumpăra marfa,

12. marfa de aur și de argint, de pietre prețioase și de mărgăritare; de in fin și de purpură, de țesături de [stofe de culoare] roșu aprins; de lemn parfumat și de obiecte de fildeș; obiecte din lemn prețios, de bronz, de fier și de marmură;

13. scorțișoară și mirodenii, tămâie, miresme și smirnă; vin și untdelemn; făină aleasă și cereale, vite și oi, cai și căruțe; sclavi și suflete de oameni.

14. Roadele pe care le-a dorit sufletul tău s-au îndepărtat de tine. Orice lux și strălucire a pierit de la tine și niciodată nu se vor mai găsi.

15. Negustorii acestor lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, stau departe de frică din cauza chinului ei, plâng și jelesc,

16. spunând: „Vai! Vai! Tu, cetatea cea mare care te îmbrăcai în in fin, în purpură și roșu aprins, care te împodobeai cu aur, cu pietre prețioase și mărgăritare,

17. într-un singur ceas s-au pierdut toate aceste bogății!”. Toți cârmacii și toți care navighează, marinarii și toți care lucrează pe mare stăteau departe

18. și, văzând fumul arderii ei, strigau astfel: „Care [cetate] era asemenea cetății celei mari?”.

19. Își puneau praf pe cap și strigau plângând și jelind: „Vai! Vai! Cetatea cea mare, din abundența căreia s-au îmbogățit toți cei care au corăbii pe mare, într-un singur ceas a fost devastată!

20. Bucură-te, cerule, din cauza ei și voi, sfinților, apostolilor și profeților, pentru că Dumnezeu v-a făcut dreptate judecând-o!”.

21. Atunci, un înger puternic a ridicat o piatră cât [o piatră] de moară și a aruncat-o în mare, zicând: „Cu aceeași violență va fi aruncat Babilónul, cetatea cea mare, și nu va mai fi găsit.

22. Și glasul cântăreților din harpă și al muzicanților, al flautiștilor și trompetiștilor nu se va mai auzi în tine niciodată. Și niciun meșteșugar de nicio meserie nu se va mai găsi în tine, iar huruitul morii nu se va mai auzi în tine.

23. Lumina candelei nu va mai licări în tine. Glasul mirelui și al miresei nu se va mai auzi niciodată în tine, pentru că negustorii tăi erau mai-marii pământului, pentru că, prin farmecele tale, au fost înșelate toate neamurile.

24. Pentru că în tine a fost găsit sângele profeților și al sfinților și al tuturor celor care au fost înjunghiați pe pământ”.