Apocalipsa 20 BVA

1. Apoi am văzut un înger care cobora din cer. El ținea în mână cheia Adâncului și un mare lanț.

2. A prins balaurul – acel șarpe bătrân – care se numește Diavol sau Satan. Îngerul l-a legat pentru o mie de ani;

3. și l-a aruncat în Adânc. Apoi „a încuiat” Adâncul, l-a sigilat deasupra și a făcut astfel ca până vor trece acei o mie de ani, el să nu mai înșele națiunile lumii. Apoi trebuie să fie eliberat pentru puțin timp.

4. Am văzut niște tronuri; iar cei care stăteau pe ele, au primit aprobarea să judece. Am văzut și sufletele celor care fuseseră decapitați pentru că au mărturisit despre Isus și pentru că au proclamat Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu se închinaseră animalului, nici imaginii lui și nu acceptaseră să fie marcați cu semnul lui pe frunte și pe mână. Aceștia au înviat și au guvernat împreună cu Cristos o mie de ani.

5. Ceilalți morți nu au înviat până nu au trecut cei o mie de ani. În timpul lor, fusese prima înviere.

6. Cei care apar cu ocazia primei învieri, sunt niște oameni fericiți și sfinți. A doua moarte nu mai are niciun efect împotriva lor. Ei vor fi preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos, guvernând împreună cu El în timpul celor o mie de ani!

7. Când se va termina acel mileniu, Satan va fi eliberat din închisoarea lui.

8. El va veni atunci să înșele națiunile care există pe tot pământul. Va provoca astfel la război pe Gog și pe Magog. Cei care vor participa la acest conflict, vor fi foarte mulți – ca particulele din care este format nisipul de pe malul mării.

9. Ei vor invada pământul înconjurând tabăra sfinților și orașul iubit. Atunci, va coborî foc din cer și îi va distruge.

10. Diavolul care îi înșela, va fi aruncat în lacul de foc și de sulf, unde deja vor fi fost aruncați animalul și falsul profet. Ei vor fi chinuiți atât „ziua”, cât și „noaptea” – pentru eternitate.

11. Apoi am văzut un mare tron alb și pe Cel care stătea pe el. Pământul și cerul au dispărut din prezența Lui; și nu s-a mai găsit loc pentru ele.

12. Am văzut pe cei care fuseseră morți – atât pe cei „mari”, cât și pe cei „mici”. Stăteau în picioare în fața tronului, unde au fost deschise niște cărți. Apoi a fost deschisă o altă carte. Ea se numește Cartea Vieții. Cei care fuseseră morți, au fost judecați (și evaluați) în conformitate cu faptele lor care erau înregistrate în scris în acele cărți.

13. Marea a oferit pe cei care muriseră în ea, iar moartea și locuința morților i-a dat înapoi pe cei care fuseseră acolo. Și fiecare a fost judecat pe baza faptelor lui.

14. Moartea și locuința morților au fost aruncate în lacul de foc. Acest lac este a doua moarte.

15. Cei al căror nume nu a fost găsit scris în Cartea Vieții, au fost aruncați în acel lac de foc.