Cântarea Cântărilor 1 VDCL

1. Cântarea cântărilor, care este a lui Solomon.

2. Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci iubirile tale sunt mai bune decât vinul.

3. Untdelemnurile tale au un miros plăcut. Numele tău este un untdelemn turnat, de aceea te iubesc fecioarele.

4. Trage‐mă: să alergăm după tine! Împăratul m‐a dus în cămările sale. Ne vom veseli și ne vom bucura în tine. Ne vom aduce aminte de iubirile tale mai mult decât de vin; ele te iubesc cu dreptate.

5. Sunt neagră dar plăcută, fete ale Ierusalimului, ca și corturile Chedarului, ca și covoarele lui Solomon.

6. Nu vă uitați la mine căci sunt neagră; căci m‐a privit soarele. Fiii mamei mele s‐au mâniat pe mine: m‐au pus păzitoare peste vii; dar via care este a mea n‐am păzit‐o.

7. Spune‐mi, tu, pe care te iubește sufletul meu, unde‐ți paști turma, unde o odihnești la amiază? Căci de ce să fiu ca una învelită pe lângă turmele tovarășilor tăi?

8. Dacă nu știi tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele turmelor și paște‐ți iezii lângă colibele păstorilor!

9. Te aseamăn, scumpa mea, cu o iapă la carele lui Faraon

10. Frumoși sunt obrajii tăi cu împletituri, gâtul tău cu șiruri de pietre scumpe!

11. Îți vom face lănțugele de aur cu stropituri de argint.

12. Când împăratul este Ia masă, nardul meu își răspândește mirosul.

13. Iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir: el va petrece între țâțele mele.

14. Iubitul meu îmi este ca un ciorchine de cofier din viile En‐Ghedi.

15. Iată, frumoasă ești, scumpa mea! Iată, frumoasă ești: ochii tăi sunt porumbei.

16. Iată, frumos și plăcut ești, iubitul meu! Așternutul nostru este verde.

17. Cedrii sunt bârnele caselor noastre, chiparoșii bolțile noastre.