Cântarea Cântărilor 6 NTR

1. Spune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei, unde a plecat iubitul tău? Pe unde s-a întors iubitul tău, ca să-l căutam și noi împreună cu tine?

2. Iubitul meu a coborât în grădina lui, la straturile de mirodenii, ca să-și păstorească turma în grădini și să culeagă crini.

3. Eu sunt a iubitului meu, iar iubitul meu este al meu. El își paște turma printre crini.

4. Ești frumoasă, draga mea, ca Tirța, încântătoare ca Ierusalimul, grozavă, asemenea unei armate cu steaguri.

5. Întoarce-ți ochii de la mine fiindcă mă tulbură. Părul tău este ca o turmă de capre care coboară din Ghilad.

6. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi care ies din scăldătoare; fiecare dintre ele are gemeni și niciuna din ele nu este singură.

7. Tâmplele tale sunt ca niște jumătăți de rodie, în spatele voalului.

8. Deși am șaizeci de prințese, optzeci de țiitoare și nenumărate fecioare,

9. doar una este porumbița mea, desăvârșita mea, singura fată a mamei sale, cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o. Fetele o privesc și o numesc binecuvântată; prințesele și țiitoarele o laudă.

10. Cine este aceasta, care se ivește asemenea zorilor, frumoasă precum luna, pură precum soarele, grozavă asemenea unei armate cu steaguri?

11. Am coborât la grădina cu nuci ca să văd verdeața proaspătă din vale, ca să văd dacă a înmugurit vița și dacă a înflorit rodiul.

12. Fără să-mi dau seama, sufletul meu m-a purtat în carele poporului prințului.

13. Întoarce-te, întoarce-te, Șulamita; întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi. De ce vă uitați la Șulamita ca la dansul a două tabere?