Cântarea Cântărilor 6 VDC

1. Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? –

2. Iubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-și pască turma în grădini și să culeagă crini.

3. Eu sunt a iubitului meu și iubitul meu este al meu; el își paște turma între crini. –

4. Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca niște oști sub steagurile lor.

5. Întoarce-ți ochii de la mine, căci mă tulbură. Perii tăi sunt ca o turmă de capre care poposesc pe coama Galaadului.

6. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă.

7. Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta…

8. Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare și fete fără număr,

9. dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mama sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd și o numesc fericită; împărătesele și țiitoarele, de asemenea, o laudă. –

10. „Cine este aceea care se ivește ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, dar cumplită ca niște oști sub steagurile lor?” –

11. M-am coborât în grădina cu nuci să văd verdeața din vale, să văd dacă a înmugurit via și dacă au înflorit rodiile.

12. Dar, fără să bag de seamă, dorința mea m-a dus la carele poporului unui om ales. –

13. Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. – Ce aveți voi să vă uitați la Sulamita ca la niște fete ce joacă în cor?