Zaharia 11 BTF2015

1. Deschide-ți ușile, Libanule, ca focul să îți mistuie cedrii.

2. Urlă, bradule, pentru că cedrul a căzut, pentru că puternicii sunt prădați. Urlați, stejari ai Basanului, pentru că pădurea cea deasă a fost dată jos.

3. Răsună urletul păstorilor, pentru că gloria lor este prădată; răsună răcnetul leilor tineri, pentru că mândria Iordanului este prădată.

4. Astfel spune DOMNUL Dumnezeul meu: Paște turma de măcel;

5. Ale căror stăpâni le înjunghie, și nu se cred vinovați; și cei care le vând, spun: Binecuvântat fie DOMNUL, pentru că sunt bogat; și păstorii lor nu au milă de ele.

6. Fiindcă nu voi mai avea milă de locuitorii țării, spune DOMNUL; ci, iată, voi da pe oameni, pe fiecare în mâna aproapelui său și în mâna împăratului său; și ei vor lovi țara și nu îi voi elibera din mâna lor.

7. Și voi paște turma de măcel, pe voi, cele sărace din turmă. Și mi-am luat două toiege; pe unul l-am numit Frumusețe și pe celălalt l-am numit Legături; și pășteam turma.

8. Într-o lună am nimicit de asemenea trei păstori; și sufletul meu i-a urât și sufletul lor de asemenea m-a detestat.

9. Atunci am spus: Nu vă voi mai paște; cea care moare, să moară; și cea care trebuie stârpită, să fie stârpită; și restul să mănânce, fiecare, carnea celeilalte.

10. Și mi-am luat toiagul, Frumusețe, și l-am tăiat în două, ca să rup legământul meu pe care l-am făcut cu toate popoarele.

11. Și a fost rupt în acea zi: și astfel, cei săraci ai turmei, care m-au așteptat, au cunoscut că acesta era cuvântul DOMNULUI.

12. Și le-am spus: Dacă credeți că este bine, dați-mi plata mea; iar dacă nu, lăsați-o. Astfel ei mi-au cântărit ca preț, treizeci de arginți.

13. Și DOMNUL mi-a spus: Aruncă-l olarului: un preț frumos cu care am fost prețuit de ei. Și am luat cei treizeci de arginți și i-am aruncat olarului, în casa DOMNULUI.

14. Atunci am tăiat în două celălalt toiag al meu, Legături, ca să rup înfrățirea dintre Iuda și Israel.

15. Și DOMNUL mi-a spus: Ia-ți și uneltele unui păstor nebun.

16. Pentru că, iată, voi ridica un păstor în țară care nu va cerceta pe cele care sunt stârpite, nici nu va căuta pe cea tânără, nici nu va vindeca pe cea rănită, nici nu va paște pe cea care stă pe loc; ci carnea celor îngrășate va mânca și le va rupe copitele în bucăți.

17. Vai de păstorul idolatru, ce părăsește turma! Sabia va fi pe brațul lui și pe ochiul lui drept; brațul lui va fi uscat deplin și ochiul lui drept va fi deplin întunecat.