Zaharia 2 VDCL

1. Și mi‐am ridicat ochii și am văzut și iată un bărbat și în mâna lui era o funie de măsurat.

2. Atunci am zis: Unde mergi? Și el mi‐a zis: Să măsor Ierusalimul ca să văd câtă‐i este lățimea și câtă‐i este lungimea.

3. Și iată îngerul care vorbea cu mine a ieșit și un alt înger i‐a ieșit înainte,

4. și i‐a zis: Aleargă, vorbește tânărului acestuia zicând: Ierusalimul va fi locuit ca sate fără ziduri, pentru mulțimea oamenilor și a vitelor din el.

5. Căci eu, zice Domnul, îi voi fi un zid de foc de jur împrejur și voi fi slava în mijlocul lui.

6. Ho! Ho! fugiți din țara de la miazănoapte, zice Domnul, căci eu v‐am risipit, ca cele patru vânturi ale cerurilor, zice Domnul.

7. Ho! scapă Sioane, tu, care locuiești cu fiica Babilonului!

8. Căci așa zice Domnul oștirilor: După slavă m‐a trimis el la neamurile care v‐au prădat. Căci cine se atinge de voi, se atinge de lumina ochiului său.

9. Căci, iată îmi voi scutura mâna peste ei și vor ajunge de pradă celor ce le slujeau; și veți cunoaște că Domnul oștirilor m‐a trimis.

10. Cântă și bucură‐te, fiică a Sionului, căci iată, eu vin și voi locui în mijlocul tău, zice Domnul.

11. Și multe neamuri se vor lipi de Domnul în ziua aceea, și‐mi vor fi popor. Și eu voi locui în mijlocul tău și vei cunoaște că Domnul oștirilor m‐a trimis la tine.

12. Și Domnul va moșteni pe Iuda ca partea sa de moștenire în țara sfântă și va alege iarăși Ierusalimul.

13. Toată carnea să tacă înaintea Domnului, căci el s‐a sculat din locuința sa cea sfântă.